Intrari dupa UTM

Tunul antitanc calibrul 100 mm MT-12 (Rapira)

1. Destinaţia tunului, caracteristicile de luptă şi tehnico-tactice ale acestuia Tunul antitanc calibrul 100 mm MT-12 este destinat, pentru a duce lupta împotriva tancurilor şi transportoarelor blindate ale inamicului şi acţionează, de regulă, în cadrul bateriei, executând misiuni de foc prin trageri prin ochire directă. În unele situaţii acţionează din poziţii de tragere acoperite pentru […]

Aparate de trageri de instruire şi antrenament

1. Setul lăzilor de comandant. Lada comandantului este destinată pentru însuşirea (învăţarea) regulilor de tragere din armamentul cu glonţ, aruncătoare de grenade, armamentul maşinilor de luptă fără consum de muniţii. Lada comandantului poate fi exploatată (întrebuinţată) în condiţii de clasă şi de câmp. Aparatele şi dispozitivele de învăţământ a lăzii comandantului dau posibilitate comandanţilor să […]

Determinarea coordonatelor

Coordonatele rectangulare.Coordonatele rectangulare sunt valori liniare care stabilesc poziţia pe hartă, a uni obiectiv sau detaliu din teren. Cu ajutorul acestora se determină poziţia unui obiectiv sau detaliu din teren. Acest sistem de axe se compune din două drepte perpendiculare una pe alta care formează axele de coordonate, dintre care cea verticală se notează cu X iar […]

Azimutul magnetic. Determinarea azimutului detaliilor din teren

Azimutul magnetic (Am) – unghiul orizontal măsurat de la direcţia de nord a meridianului magnetic după mersul acelor de ceasornic până la direcţia spre reper. Azimutul se măsoară în grade de la 0º până la 360º. Determinarea azimutului magnetic este o operaţie curentă, care se face pentru aprecierea direcţiei spre obiectele (reperele) din teren şi pentru […]

Aruncătorul de grenade antitanc portativ RPG-7

AG-7 este un  mijloc de foc al GrIMo destinat pentru ducerea luptei împotriva tuturor tipurilor de tancuri moderne, tunuri autopropulsate şi alte mijloace blindate ale inamicului. În afară de acesta se mai foloseşte ca mijloc pentru nimicirea forţei vii ale inamicului, ce se află în adăposturi de tip uşor şi de campanie. 1. Caracteristiciletactico-tehnice: Calibrul […]

Istoria Armatei Naţionale şi unităţii militare

    1. Premisele apariţiei organismului militar propri– mişcarea de eliberare naţională din Moldova;– situaţia din armata sovietică;– apariţia ideilor de creare a organismului militar propriu          2. Constituirea primelor instituţii militare– comisia parlamentară în probleme militare– departamentul de stat pentru probleme militare          3. Declararea independenţei de stat şi primele acte legislative ce au stat la baza […]

Armata Naţională a Republicii Moldova – parte inseparabilă a statului de drept

   Accentele principale ale acestei întrebări sînt următoarele:1. Necesitatea cunoaşterii unor noţiuni elementare despre statul de drept.Pentru a putea vorbi despre Armata Naţională ca parte inseparabilă a statului de drept, este necesar să înţelegem, mai întîi, ce este statul de drept. Articolul (1) din Constituţia Republicii Moldova intitulat “Statul Republica Moldova”, proclamă următoarele:   (1) Republica […]

Cronologia războiului de la Nistru

În seara zilei de 1 decembrie este blocat podul de peste Nistru din apropierea satului Gura Bîcului. Pe timp de aproximativ 4 luni, de la 10 decembrie 1991 şi pînă în martie 1992 au fost înregistrate 57 de acţiuni criminale ale gardiştilor faţă de poliţişti, în rezultatul cărora şi-au pierdut viaţa 4 lucrători ai poliţiei, 13 […]

Asigurarea convorbirilor prin canale radio în fonie.

 Scopul reţelei (direcţiei) radio de a asigura legătura comandantului cu comandanţii unităţilor (subunităţile) subordonate. Legătura radio în fonie presupune schimbul nemijlocit de informaţii între comandant şi subordonaţi.          Comandanţii pot utiliza staţia radio nemijlocit de pe panoul staţiei sau prin acţiune la distanţă (din compartimentul MCSM sau prin aparatul de telefon de campanie TA-57 şi cablu […]

Bazele şi principiile de organizare a transmisiunilor în Bg.I.Mo.

 Principiile de organizare a transmisiunilor şi desfăşurarea sistemului de transmisiuni  în BgIM sunt următoarele:   – concordanţa cu cerinţele doctrinei militare la pregătirea şi ducerea de către BgIM luptei de apărare pe front larg;   – gradul mai înalt de pregătire în vederea luptei al subunităţilor de transmisiuni în comparaţie cu trupele pe care le asigură;   – responsabilitatea statului […]